Monel Puia - bass / clape

Desi sunt o balanta pura, ma caracterizeaza extremele, mai rar gasesc o cale de mijloc. Poate de accea experienta mea muzicala este foarte diversa. Am crescut intr-un mediu muzical, cu un tata dirijor care canta la saxofon si clapa. Primul instrument cu care am intrat in contact la Scoala de Muzica pe la 7 ani a fost pianul, dupa care am trecut la clarinet. Aici nu eram incadrat cu toti ceilalti elevi....ci la nivel avansat, pana cand dna. profesoara m-a prins fumand pe coridoarele scolii si a facut mare tam-tam, trasandu-mi directiva: ori instrumentul, ori tigara! In clasa a cincea, bateam pas de defilare in fanfara. Muzica clasica a fost o prezenta constanta pana ce pe la 13 ani, am invatat prima melodie pe chitara (Smokie - Alice) in parc, de dragul fetelor...

La 14 ani, m-am simtit obligat sa trec la bas intr-o trupa care nu detinea un basist. Tot prin acea perioada, repetam ACDC si ma atrageau tobele. Am inceput sa cochetez cu Groupe 2005, si ascultam mult Deep Purple. Asta m-a inspirat sa imi fac un set-up aproape ca al lui Jon Lord. Pana la 18 ani am desfasurat diverse colaborari chiar si cu o trupa folk. Am ajuns la concluzia ca nici nu mai stiu de care gen ma simt mai apropiat...

De armata ma leaga amintiri placute prin faptul ca m-au trimis la festivaluri prin Timisoara, unde i-am intalnit pe cei de la Sah Mat, care mi-au propus si o colaborare careia nu i-am dat curs. La evenimentele din Lugoj m-am intersectat cu trupa Logic, dar nu a durat datorita plecarii lor in Germania. M-am intors acasa, in Drobeta Turnu Severin. Prin `88 am format o trupa cu care cantam in lung si in lat de toate. In anii '90 am fost cooptat de Florian Secula, tobosarul trupei Romanticii. Deveniti Romanticii '90, am lucrat mult, dar a meritat pentru ca am avut si bani si fani... Perioada urmatoare a fost una de relas - cea de la Herculane, unde ne simteam unii altora energiile muzicale si nu numai...Capitolul imprimari a fost bifat in cel de-al doilea studio ca importanta din Amsterdam cu un CD de cover-uri. Am refuzat ideea de a merge sa cant pe un vas de croaziera... Din '96 ma aflu in Brasov iar primul cu care am cantat a fost chiar Victor Lenghel. Au urmat luni de repetitii cu Conexiuni, dar fara o finalizare. Intre timp au intervenit ceva cantari in Olanda si devenisem secretar musical la fostul ONT Carpati. Am mai facut ceva inregistrari cu diversi artisti printre care trupa Vox si am colaborat cu Kripton (Eugen Mihaescu). In 2003 am devenit membru fondator al trupei Casino, transformata ulterior in Groove Factory cu care am deschis mai electric un Festival de Jazz in Brasov. In 2004, am cantat in Vertigo (proiectul lui Victor Lenghel), cu care am castigat in acelasi an un premiu la Festivalul National de Muzica Usoara Mamaia...recidiva a fost cu Conexiuni, tot la Mamaia in 2008 - premiul Teo Peter....se pare ca formula - fata si baietii - da roade...Din seria comica, sunt atatea de povestit incat s-ar anula unele pe altele...stiu ca o data, trompetistul si-a uitat instrumentul la un concert iar sunetistul ne-a cam ras la sunet pentru ca nu coalizam cu partidul de atunci...

Ma declar un gentilom cand vine vorba de femei, dar nu mi-a fost usor printr-a unsprezecea cand am simtit cum e sa fii fluierat de 4 gagici... O pasiune mai veche ramane basul si marturisesc ca ma incanta masinile cu muchii...Imi place sa degust niste licori bahice in timp ce gatesc (odata m-a cam luat valul). Reteta succesului?!....Totul e relativ! In primul rand e vorba de disciplina, o anarhie controlata pentru ca faci parte din multime daca nu iesi din tipar. Sunt fericit pentru ca in proportie de 50% din ce mi-am propus cu mine s-a indeplinit. Cu ce sacrificii?!...In numele muzicii, mi-am lasat prima prietena. Si au existat si timpuri cand am facut rabat de un confort personal ca sa cant cu cine vreau, unde vreau;mi-am luat mai multe job-uri pentru ca, uneori pare imposibil sa traiesti 100% din muzica!